ciclicitate
In zari de pustiu ma pierd
Si pasii mi-i indrept spre surdo-mut
Un ciob de ranjet despletit
Ma macina amarnic si grabit
Ard anii langa mine, ma contopesc cu ei
Timid, apoi nebun
Ma inhaleaza ziua prin narile secundei
Ma obsedeaza vantul cu frunze jucause.
Imi cauta orgoliul febril prin minte,
Manusi cu degete de lut crapate si tristeti abandonate.
Vad Universul rastignit pe-o stanca a Soarelui
Care a-nghetat demult intr-o tacere surda.
Stau la masa tacerii cu fruntea rezemata de-o privire
E o nunta de aripi albastre
Si frunze blonde plutesc despletind in tacere lumina
E un vis ce inca n-a-nceput
Un vis ce se dorea demult visat
Si era.. ciudat.
Vant turbat cu aripi de rugina si stropi de culoare banala
Miros de vise somnambule si priviri sudate pe ziduri de umbre.
eu unde sunt in formula Universului?
